dupa 15 septembrie

Eu astazi am realizat ca a inceput scoala.Mda,stiu,o sa spuneti 'fetito a inceput de 3 saptamani',dar stiti eu percep asa mai greu lucrurile si azi am inceput si eu sa simt ce inseamna scoala.Pana acum a fost asa...hai sa predam,hai sa stam degeaba,la mine si un pic de hai sa racim(chiar am fost in inca mai sunt) si nush parca a fost asa un sfarsit de scoala cand deja toata lumea e in vacanta...Si stiti ce era ciudat ca-mi placea rau sa ma duc la scoala,parca imi era drag,dar azi a fost:groaznic.Tacere inspaimantata in general,o voce abatuta care vorbea singura la catreda si spera macar sa fie auzita,maini duse excesiv la gura sau cascat neprotejat('ce pana mea...deja ma facut febra musculara de atata pus mana la gura'),capete intinse pe banca,picioare aruncate cat mai comod...Intelegeti voi atmosfera aia plina de la scoala,in care te uiti cum trece fiecare minut si parca e cat o ora,in care iti vine sa tipi cand auzi soneria si sa iei proful la suturi daca nu iese odata cu ea...

Printe doua cascaturi adanci,un chiul,un ascultat(doamne fereste),un hohot de ras din pauza(doamne ajuta sa fie si unu in ora),o pata de pix pe deget(probabil doar eu mai patesc) a ionceput scoala.Urata,frumoasa,e a noastra,sunt anii nostri de liceu pe care nu-i vom uita ,dintr-un motiv sau altul,niciodata....

Scumpii ani de liceu....

M-am obisnuit cu lumea,cu viata.M-am obisnuit eu,v-ati obisnuit si voi,ne-am obisnuit cu totii.Ne-am invatat fratilor cu ea asa....amarata,pierduta,jegoasa,cenusie,dar al naibii de amuzanta.Imi zicea o prietena ca oamenii destepti fac haz de necaz,iar mie mi-a venit sa zic ca si cei fraieri fac la fel.De fapt nu prea existe diferente intre noi.Sunt cei destepti,de care fraierii rad ca desteptii, si cei fraieri de care cei destepti rad ca fraierii.

Nu mai vreau sa comentez de cei din jur...Mie-mi plac asa,sau m-am invatat cu ei asa,imi sunt indiferenti,dar necesari.Si totusi...Hai sa fac si eu haz de necaz de stupizenia unora.Sunt asa in jur tot felul de specimene(eu ma incadrez la unele tampite rau si recunosc),sunt cei care o ard aiurea(cam cum toti o facem),sunt cei care o ard in tufisuri cu droguri in vene(si nu mai am nimic cu ei,mi-e doar mila),sunt cei care asculta muzica pe strada TARE(si cel mai rau e ca asculta manele,dar nici cu ei n-am nimic),mai sunt cei care isi fac poze in baie si le posteaza pe unde apuca(just bleah) si acum sunt cei pe care m-au amuzat hidos pe mine in ultimele zile.

Sunt eu dubioasa,insensibila nenorocita,sau cum vreti voi, dar....(coaie)eu nu ii inteleg pe coloratii nostri, mandrii specii de tigani care isi plimba puradeii(copii dragalsi sincer vorbind) in brate si cersesc...'da si mie ceva pt asta micu traiti-ar familia','hai manca-ti-as gurita'|.Ba frate, imi vine sa-i alerg si sa le zic si ceva cand ii aud,ii vad sau ii simt.Mi-e scarba de ei.Cum ma ditamai femeia/barbatul sanato(a)s(a) sa stea sa cerseasca,mai sa fure ce prinde in loc sa munceasca.Grotesc! si da, jos palaria pt tiganii care muncesc!(p.s:puturosi ai dracu' tiganii astia,crek in visul in care ne dorim sa facem nimic,vrem defapt sa fim tigani)...

Si mai sunt unii care ma amuza zilnic cand pasesc in superba toaleta a liceului meu(e colegiu defapt:>).Bai oamenilor,voi va imaginati pe astia stand asa cocotati pe wc,cuprinsi probabil si de 'chemarile naturii' si scriind simultan cu marker-ul pe usa.CAt de retardat sa fi ma?!Promit ca o sa va si aduc perlele de pe usile de la toaleta,care ma fac sa-mi doresc in fiecare zi sa intru intr-una noua,sa mai fiu si eu in pas cu glumele,sa ma simt si eu up-to-date...

P.S:Va multumesc in numele tuturor elevillor ca ne faceti usurarile mai vesele!

reverie pripita....

Imi vine sa dispar din latura obisnuitlui,imi vine sa arunc haina normalului,imi vine sa ma eliberez...E momentul meu de evadare....

Cunosteti momentele acestea de extaz,de calatorie spre necunoscutul perfect,ideal,care te atrage cu patima pt cateva secunde,minute,poate ore si apoi se retrage umil,ca un val in fata nisipului....?Sunt fragmente de libertate,adevarata libertate,libertate nebuna,trufasa,nepasatoare....Sunt clipe in care nu exista ceilalti,clipe in care iti ei sufletul si calatoresti cu el in dealurile nirvanei....

Mi-am adus aminte acum de momentul asta,parca as vrea sa-l posed,ma incerca,dar se lasa pagubas intr-o umbrire de lipsa de solidaritate intre oameni....Suntem tristi in fericirea noastra idilica uneori,tristi pt ca nu stim ca suntem liberi,sau poate ca stim dar ne e frica sa fim.....

in tara iubirii...

'Nimeni nu-ti va spune ce e dragostea,asta singur intr-o zi de vara o vei afla"...suna frumos din gura lui Chirila,dar atunci cand ti se intampla devine ideal,o realitate perfecta pe care inveti sa o traiesti...

La mine a fost asa,s-a intamplat intr-o noapte de vara si la mare.Era de mult ea acolo,dar ca de obicei sunt prea multe perdele puse ca sa vezi adanc in sufletul tau.Nici atunci nu vedeam,s-a intamplat sa fie gura cea care s-a marturisit,inaintea sufletului si mult inaintea ratiunii...Atunci a inceput tot...A fost explozia ce mi-a adus la iveala o lume idilica,cu o iubire ludica cu care te poti mandri,cu care te poti hrani....ce-ti poate fi suficienta pt a zambi...

E mult asa ce-i in jurul iubirii,mai mult decat in visul de vara al copilariei,mai mult decat in cartile cu printi si printese,mai mult decat in spusele mamei sau in destainuirile prietenelor.Cand e iubirea ta,e totul.Asa a devenit pt mine,motiv de zambet etern....E soare tare in tara asta a iubirii.Copacii sunt vrajiti si se transforma dupa cum vrei in verdele turbat al verii sau in ghirlandele argintite ale iernii.Sunt numai dealuri,din alea mari pe care umbli ratacit,de unde simti ca cerul e aproape si norii usor de mangaiat,e si muntele acolo...care se inalta obraznic si te lasa sa te zgarii de rocile sale dure si reci,dar ele clocotesc defapt ca peste tot inauntru...in tot universul asta fierbe iubirea.Fierbe nebuna iubirea.Apoi mai e si marea,pe care eu o oblig sa fie decat a mea,dar stai! acum nu mai exista al meu,exista doar al nostru!

Intelegi brusc de ce corpul are 2 picioare,2 maini,2 ochi,2buze,2 urechi,2 plamani...De ce inima e formata din doua parti,iar de ce ele au la randul doi atri si doi ventriculi,intelegi atunci ca tot ce e unu e trist si te bucuri de armonia adusa de 2....Zambesti cand celalalt zambeste,esti trist cand celalalt nu intelege,iti vine sa plangi cand el nu primeste...esti tarat prin oazele seci ale lumii asteia si nu stii de ce...Esti abatut de la potecuta ta fermecata caci el,e trist.Ca nu e asa cum il stii,ca nu e fericit ca in prima zi,in prima noapte,la primul sarut....Dar nu te vaita,ca nu ai dreptul pana si sa fiti si tristi impreuna e frumos.Esti mai plin de trairi,caci nu mai esti doar tu,esti acum noi.E rolul tau sa te amesteci cu el,sa ii daruiesti fericirea ta,sa ii furi tristetea si sa i-o ratacesti....Eu as inecau-o in mare,as arunca-o in valurile eu spumoase si as trimite-o spre necunoscut:'fugi...ca nu e loc de tine aici,in tara noastra,sub relieful iubirii noastre nu exista decat fericirea!'

Pentru iubire invatam ce inseamna noi,pentru iubirea daruim cu bucurie ....TOT...

P.S:...'cu tine vreau tot'...