vineri, 10 decembrie 2010
joi, 25 februarie 2010
mai pun unul,dar ramane la fel...
Varsta pe care am crezut mereu ca o voi iubi cel mai mult era cea de 18...dar n-a fost sa fie chiar asa.I-a luat-o inainte mult mai zgurdalnica 17...
Nush daca iubesc atat de mult cat imi place sa vorbesc de iubire,dar ma linisteste si imi da pace acest sentiment,ma face fericita.Poate ca asa trebuie....Ce voiam sa spun e,ca iubirea asta nu e doar pt oameni,fiinte,lucruri,chestii tangibile...eu o sa pun mereu printre seriile cu cele mai mari de iubiri varsta de 17 ani.
Am iubit cam tot ce inseamna ea.Sunt convinsa ca cele mai frumoase lucruri de pana acum mi s-au intamplat pe taramul ei.Nu mi-am dorit mult pt ea,dar mi-a oferit totul.A furat cu nerusinare de la cea de 18,m-a invatat ca lucrurile nu se intampla asa cum vrei tu,si chiar ca daca esti norocos,sau increzator ele se intampla mai bine...
Pe ce e frumos la 17 ani,as putea sa-i multumesc lui Chirila,ca el a facut anul asta sa aiba ritm,si sa cauta se prinda toate cuvintele aruncate poate nu cu aceasi prospetime intr-o melodie stiuta de putini.Mai sunt prietenii care s-au adunat,format,si tot incurcat anul acesta,cu care am inceput si cu care nu vreau sa termin...Am cele mai frumoase amintiri :zambete,ideal,fericire,multa Mare,si iubire...
Nu stiu sa exprim exact motivul pt care 17 ani va ramane mereu in viata mea varsta pe care imi doresc sa o am...Pt mine a fost cel mai insorit drum...
tot M. si la 18 ani
vineri, 22 ianuarie 2010
BACK
Cand nu mai scri de mult,cel mai greu e sa incepi.Asa imi e mie acum.Nu am mai stat de mult sa visez pe blog.Mi-as fi dorit sa zic ca am fost prea ocupata sa fiu fericita ca sa mai scriu,dar nu e asa,parca nu a mai fost asa frumos incat sa am ceva de spus...parca si monotonia era atat de trista ca sa mai scriu ceva...Am avut insa pe cineva care sa mai scrie pe aici.E diferit de stilul de mie,dar mie-mi place,sper ca si voua v-a placut,pt ca daca ati avut rabdarea sa cititi si sa intelegeti ce-ati citit cu sigurata ati ramas cu ceva valoros.
Revenind la mine...de ceva zile ma incerca un gand de-a scrie sa va mai spun si voua ca e frumos prin viata...E frig,da e zapada...Astazi mi-au fugit ochii pe cer si am vazut ce frumos mai e Dumealui!L-ati mai privit si voi?Azi a fost cam cochet nerusinatul,in stilul lui simplist m-a facut sa-l ador,sa-l adulmec.E doar albastru,dar e atat de frumos incat sa te faca sa vrei sa mai traiesti....Si am mai vazut ceva frumos,tot de la fereastra mea,poate ca de la mine lumea e mai frumoasa...Zapada...e asa mare si fina si alba si unica...buna de pipait,de mangaiat si de iubit...
E cam greu sa exprim acum,cand nu stiu exact ce am de zis.Era ceva de incertitutine,legat de tristetea din suflet,siguratatea si departarea atuci cand totul poate fi perfect.Mi-e ciuda ca nu reusesc sa fiu asa cum viata ma lasa sa fiu,mi-e ciuda ca nu pot zambi din inima mereu,mi-e ciuda ca nu ma misc mereu in ritm de dans,mi-e ciuda ca inca mai depasesc atuci cand colorez pri viata desi conturul ei perfect e mereu atat de vizibil...si cel mai ciuda imi e pt ca inca mai zic te iubesc cum nu trebuie...,desi sunt sigura ca zic cui trebuie...
SA IUBITI!
m.
joi, 14 ianuarie 2010
...imi pare rau ca m am rastit la tine cand m ai pus sa caut despre autoritarism...am nevoie sa vorbim mai mult! : ) da...
miercuri, 13 ianuarie 2010
Durerea
DURÉRE, dureri, s.f. 1. Suferință fizică suportată de cineva. 2. Fig. Suferință morală; mâhnire, întristare. ♢ Loc. adv. Cu durere = îndurerat, trist. – V. durea.
Dictionar explicativ pentru elevi Litera International 2007/837 p.239:
a durea-1) a produce o suferinta fizica Rana doare 2) a produce o suferinta morala Ma doare sufletul . durere,~i-suferinta fizica sau morala intensa,chin[reprod.partiala]
Noaptea,cand ma duc sa dorm(cu un asa drag,e cel mai usor lucru pe care pot sa l fac si mai e si curiozitatea a ce visez,dar te risti cand te culci,cine stie cum te misti sau pe unde ajungi?sau altfel,lumea viselor e muritoare?)ma apuca niste griji chinuitoare(dureroase)in legatura cu durerea altora.Ma gandesc ca daca a ramas cainele inchis pe undeva sau ii e foame pisoiului,floarea din fata mea se tavaleste n chinuri ca e prea cald sau n are apa si daca ma gandesc mai bine,copacii cum s or fi simtind?Nu le o fi si lor frica?Nu le o fi si lor frig?Daca i zgarie pisica?Se intampla ceva cu o frunza...Poate ca celelalte frunze au un fel de televiziune in care la stiri o scoarta reporter spune ca inca o frunza a cazut victima foametei din toamna si a bombardamentului cu vanturi.Sau cele mai inferioare,primitive si nenorocite fiinte de pe terra au facut ravagii in randul satelor lasand ciresul fara fructe,lucru care face imposibila afacarea cu pasarile.Am vazut o emisiune in care din pricina foametei(ce se petrece toamna),frunzele migreaza(nu mai au putere sa lupte cu gravitatia pentru a si asigura un trai decent)pe pamant,apoi datorita invaziei cu zapada intra in el unde supravietuiesc pana cand vine perioada de inflorire a civilizatiei lor in care patrund prin radacini si si recapata locurile de pe craci.O veche teorie a unei ramuri era ca frunzele se reincarneaza,dar defapt ele migreaza dintr o lume intr alta datorita conditiilor de viata.O frunza care purtata de vant a intrat intr o locuinta si a trait printre oameni pana cand acestia au venit cu niste foarte multi carboni si hidrogeni tradatori ce au aspirat o,traind apoi prin foarte multe lumi imbacsite si bolnavicioase,a dezvaluit foarte multe despre oameni si a spus ca vopsitul cu var al pomilor este o conspiratie mondiala.Mai mult,oamenii au de gand sa reduca populatia copacilor din cauza lacomiei si dorintei de putere.A realizat un documentar in care s a pus problema unei aliante a tuturor formelor de viata spre exterminarea speciei umane care strica totul si ar putea duce la temuta zi a controlului total,in care va fi modificata intreaga personalitate a copacilor si tuturor de catre geneticieni.Va urma...
duminică, 3 ianuarie 2010
10
Ce am facut eu in anul 9?Daca as enumera aici,nu m as simti prea bine,am nevoie de discretia mea.Pot doar sa zic ca a fost greu.Si nu ca as fi facut cine stie ce sau altceva deosebit,nu,pur si simplu timpul prin care am trecut,la nivel psihic mi s a parut greu,de nesuportat,chinuitor.Poate ca din toate zilele anului,in jumatate din ele mi am dorit sa mor sau sa nu ma fi nascut,cu toate ca n am avut nimic de facut si mi a fost oferit tot.Oricum,daca ma gandesc bine si asta e o realizare,faptul ca am supravietuit.Ce o sa se ntample in 10?Habar n am.Ce mi doresc?Deocamdata nimic.Desi cred ca am o dorinta,anii sa fie luni,lunile saptamani,saptamanile zile,zilele ore,orele minute si minutele secunde.
vineri, 25 decembrie 2009
ci cra ci un feri cit
p.s.-am adus putregaiul pe blogul asta , simti mirosu ? eu il simt
p.s.2-pacat de el